Construit de familia Marghiloman în anii 1869-1874, cu mesteri italieni, conacul are trei niveluri, pivnita, parter de 7 camere, un etaj cu 10 încaperi, un hol central si 2 terase laterale si înglobeaza portiuni din zidariile unui ansamblu rezidential boieresc datând de la sfârsitul secolului al XVII. Cladirea este tipica pentru arhitectura resedintelor boieresti din secolul XIX. A fost proprietatea lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic român, deputat, senator în Parlamentul României, ministru de justitie, al lucrarilor publice, de interne si de finante, a elaborat legea judecatoriilor de pace, a sustinut neutralitatea României în 1914-1916 si intrarea în Primul Razboi Mondial alaturi de Germania. În functia de Prim-Ministru, în perioada martie-octombrie 1918, a semnat pacea separata cu Germania din 5 martie 1918.